Declarația pentru articolul 35. Distrugerea parcurilor — temă locală, problemă națională

Declarația pentru articolul 35 

Distrugerea parcurilor — temă locală, problemă națională

Noi, semnatarii prezentei declarații, atragem atenția opiniei publice și instituțiilor statului asupra acțiunilor și/sau intențiilor de distrugere, degradare sau diminuare a unor importante parcuri urbane și spații verzi ale primăriilor din Arad, București (Sector 2, Sector 3, Sector 6), Cluj, Iași, Târgu Mureș şi Timişoara.

În fapt:

• La Arad, primarul Gheorghe Falcă (PNL) dorește transformarea Parcului Eminescu în parcare. Acest fapt a fost făcut posibil prin adoptarea ilegală de către CLM Arad a unor amendamete la Planul Urbanistic al Zonei Construite Protejate (PUZCP) fără acordul proiectantului și prin eludarea completă a procesului de avizare. Detalii aici. 

• La București (sectorul 3), primarul Robert Negoiță (PSD) dorește construirea unei săli polivalente in Parcul Titan. În urma protestelor repetate din partea societății civile, dl. Negoiță a declarat recent că va renunța la acest proiect (vezi aici). [Actualizare: Cetăţenii continuă demersurile de monitorizare şi protest împotriva acţiunilor distructive ale Primăriei, unii dintre ei lansând un demers formal de demitere din funcţie a dl. Negoiţă (vezi aici).] De asemenea, în sectorul 2, cetățenii militează în continuare pentru protejarea și reabilitarea Parcului Circului, în ciuda lipsei totale de transparență a administrației centrale (detalii aici). În sectorul 6 (primar, Rareș Mănescu) (PNL), oamenii așteaptă în continuare ca parcul din zona Tudor Vladimirescu să fie reabilitat, iar sugestiile comunității să fie respectate (detalii aici).

• La Iași, primarul Gheorghe Nichita (PSD) dorește realizarea unei parcări subterane în amplasamentul actual al parcului Teatrului Național “Vasile Alecsandri”; de asemenea, dl. Nichita a tăiat teii din centrul orașului (februarie 2013; amendă Garda de Mediu, 60.000 RON) și i-a înlocuit cu arbuști japonezi pitici. Parcarea subterană se dorește o continuare a acestui plan de “modernizare”. În decembrie 2014, Agenția pentru Protecția Mediului Iași a aprobat proiectul, ignorând numeroasele contestații aduse acestuia de către specialiști independenți și publicul larg. [Actualizare, 6 februarie 2015: Primarul Gheorghe Nichita declară oficial că renunţă la ideea parcării subterane, acceptând alternativa de a reamenaja parcul fără a înlătura vegetaţia originală. Gestul marchează o victorie fără precedent a societăţii civile ieşene.] În paralel, sute de arbori din Iași sunt mutilați și uciși anual (“toaletați”), prin retezarea coroanelor. Detalii aici și aici.

• La Târgu Mureș, primarul Dorin Florea (PNL) continuă să sfideze grupurile civice de protest, cât și sancțiunile din partea Gărzii de Mediu, masacrând arborii din interiorul municipiului (tăieri rase, “toaletări” abuzive, schimbarea destinației spațiilor verzi etc.). Detalii aici. 

• La Cluj, Parcul Feroviarilor este al doilea spațiu verde amenajat al municipiului ca dimensiune, după Parcul Central. Din motive regretabile, opuse unui interes public general, această valoroasă suprafață a dispărut din preocupările deținătorilor și gestionarilor ei și mai ales din obișnuințele locuitorilor orașului. În ultimii ani, parcul nu a mai fost amenajat, dar cel puțin a rezistat încercărilor de deturnare a scopului acestuia, de grădina publică. Din acest punct de vedere, statutul parcului a fost întotdeauna acesta și s-a putut conserva – un spațiu verde cu acces public nelimitat. Păstrat identic și în noile documente ale municipalității – planul urbanistic general și strategia orașului - Parcul Feroviarilor s-a aflat câțiva ani în administrarea clubului de fotbal CFR. Contractul de asociere între Compania Națională de Căi Ferate și CFR Ecomax Cluj a fost semnat în 2006 pe o perioadă de 25 de ani. Clubul CFR, acum prins în litigii pe motive de neplată a redevenței, a renunțat la teren, nefiind interesat să mai pună în practică vreun proiect. Situația parcului este una ingrată. Nici Ministerul Transporturilor nu are fonduri pentru a le investi în acest obiectiv. Detalii aici)

• La Timişoara, administraţia Nicolae Robu (PNL), defrişează abuziv în 2013 peste 30 de exemplare de arbori, unii cu valoare ecologică foarte mare, în baza proiectului de "Reamenajare geometrie intersecţie Piaţa Bălcescu", chiar dacă societatea civilă şi asociaţiile profesionale şi-au exprimat dezacordul, încercând chiar stoparea lucrărilor şi găsirea unei soluţii alternative. Reprezentanţii din teritoriu ai Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice care sunt obligaţi prin birourile de inspecţie să ia poziţie în cel mai scurt timp, au întârziat să o facă sau au intervenit prea târziu. Astfel, o piaţă importantă, cu fond construit valoros, format din clădiri istorice, cu vegetaţie matură, s-a transformat într-un sens giratoriu anonim, lipsit de locuri pentru oameni, compromis ca spaţiu public. Detalii aici. Aceeaşi administraţie, în cadrul proiectului “Reabilitarea Spaţiilor Publice din Centrul Istoric al Municipiului Timişoara”, a demarat (2013) înlăturarea abuzivă a vegetaţiei din Piaţa Libertăţii, nerespectând un proiect autorizat, avizat de mediu şi finanţat prin fonduri europene (Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1). Concret, Piaţa Libertăţii, în mai puţin de doi ani de la începerea lucrărilor de reabilitare a pierdut 90% din fondul dendrologic (82 de arbori şi 37 de arbuşti, foioşi şi răşinoşi, multe dintre exemplare cu valoare peisagistică excepţională), în ciuda soluţiei iniţiale de arhitectură - cea  autorizată conform legislaţiei în vigoare - care prevedea păstrarea  a  peste  60%  din  vegetaţia originală. De altfel, administraţia locală continuă să ignore şi chiar să ironizeze poziţia fermă pe care societatea civilă a luat-o în legătură cu acest deznodământ. Detalii aici şi aici.

În ciuda caracterului aparent local al acestor decizii, nu putem să nu observăm că fenomenul are întindere națională și denotă o viziune contrară noilor tendinţe în urbanism. Orașul este un spațiu al oamenilor și orice decizie urbanistică trebuie, în primul rând, raportată la nevoile comunității. Aerul curat, spațiile verzi și dezvoltarea durabilă sunt premisele unui oraș sănătos. De altfel, acest concept, al echilibrului antropic în raport cu natura, este unul dintre principiile urbanismului modern: “[…]peisajul este o parte importantă a calităţii vieţii pentru oamenii de pretutindeni[…]” (ConsiliulEuropei, Convenţia Europeană a Peisajului, ratificată de România prin Legea 451/2002).

Prezenta declarație are, prin urmare, scopul de a aduce în atenția instituțiilor centrale ale statului (Guvernul, Parlamentul, Președinția României), cât și organismelor europene (Comisia Europeană, Parlamentul European), mass-mediei naționale și organizațiilor internaționale de protecție a mediului faptul că fenomenul descris mai sus, deși se manifestă în focare locale, a căpătat deja o întindere națională și reclamă intervenții corectoare la cel mai înalt nivel.

Date fiind acest context și nevoile exprimate mai sus, organizațiile semnatare fac apel la:

1. Coordonare. Ne vom coordona acțiunile pentru a interpela și opri tentativele de distrugere, diminuare sau translatare a spațiilor verzi din interiorul localităților. Vom constitui canale consensuale de consultare publică și decizie. Problemele cu caracter comun vor putea fi astfel susținute unitar (de exemplu, prin memorii adresate Camerelor Parlamentului, Președinției, Comisiei Europene etc.).

2. Susținere. Vom identifica modalități practice de a ne susține reciproc (comunicare, logistică, consultanță juridică, lobby legislativ) în acțiunile concrete întreprinse în oricare dintre orașele menționate. Suntem deschiși colaborărilor viitoare cu orice alte comunități afectate de probleme similare. 

3. Sesizări. Prezenta servește ca sesizare comună pentru următoarele organisme naţionale şi europene:

• Comisia pentru mediu și echilibru ecologic din Camera Deputaților și Comisia pentru mediu a Senatului. Sunt necesare completări (înăspriri) ale prevederilor Legii 24/2007, prin asigurarea de condiții suplimentare împotriva schimbării destinației spațiilor verzi. De asemenea, se impune abrogarea imediată a recentei Legi nr. 135/2014, prin care s-au îngreunat procedurile de înregistrare și protecție a spațiilor verzi (vezi aici). Atragem atenția acestor comisii că art. 35 din Constituția României garantează tuturor cetățenilor dreptul la un mediu sănătos. Intenția noastră este să facem uz de acest drept.

• Guvernul României, căruia îi solicităm să dispună prefecților din județele respective atacarea în contencios administrativ a tuturor actelor admnistrative care fac posibile desființarea acestor parcuri sau spații verzi.

• Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, căruia îi solicităm demararea acțiunilor specifice pentru modificarea legislației în domeniu (Legii nr. 24/2007), în sensul înăspririi condițiilor care fac posibilă schimbarea destinației, diminuarea sau translatarea abuzivă a spațiilor verzi. Ne constituim ca partener din partea societății civile pentru elaborarea acestor îmbunătățiri legislative.

• Administrației Prezidențiale a României, căreia îi solicităm, în baza atribuțiilor de mediere și soluționare a problemelor cetățenești, să adreseze un mesaj oficial instituțiilor centrale și locale ale statului, prin care să le reamintească acestora necesitatea de a pune în centrul preocupărilor sănătatea cetățenilor, inclusiv ca drept constituțional (v. mai sus).

• Comisiei de Petiții a Parlamentului European, căreia îi vom adresa o adresă pe acest subiect.

• Comisiei Europene, domnului Karmenu Vella - comisar pentru Mediu și Afaceri Maritime. Vom solicita investigarea de către CE a încălcărilor repetate ale acquis-ului comunitar de către România, în contextul protecției mediului și respectarea dreptului la un mediu urban curat.

4. Comunicare cu presa. Vom colabora cu mass-media națională și cu organizațiile naționale și internaționale care au ca obiectiv principal protecția mediului și a patrimoniului, fiind hotărâți ca prin acțiunile noastre să păstrăm subiectele vizibile în presa locală și națională. Vom depune toate eforturile pentru a coaliza opinia publică și comunitățile locale, servindu-ne de exemplul “Roșia Montană” pentru a determina aducerea în legalitate a administrațiilor edilitare, în scopul respectării intereselor reale ale comunităților locale.

5. Monitorizare. Vor alcătui o listă neagră a primăriilor care devastează spaţii verzi. Lista va avea caracter public și va fi coroborată cu monitorizarea realizată de portalul național anti-corupție România Curată, aici: http://www.romaniacurata.ro/liste-negre/.

6. Dialog. Susținem în continuare necesitatea unei colaborări transparente între autoritățile publice și comunitățile locale, în vederea promovării și respectării nevoilor reale ale cetățenilor. 

7. Schimbare. Alterarea spațiilor publice și a fondului vegetal aferent este determinată de absența unor politici publice adecvate și a unui cadru legislativ corespunzător (Legea nr. 24/2007), care să garanteze dezvoltarea durabilă a orașului și să protejeze valențele culturale ale peisajului urban. 

Astfel, problematica schimbării legislaţiei naţionale în ceea ce priveşte: 

• spaţiului public în general şi spaţiului verde în particular,
• consultarea publică, a societăţii civile şi a experţilor independenţi,
• consultarea asociaţiilor profesionale din domeniul urbanismului, arhitecturii şi peisajului,
• complexitatea echipelor care realizaează documentaţii de intervenţie pe spaţiul public, urmărindu-se multidisciplinaritatea şi un flux logic al expertilor implicaţi,

se dovedeşte a fi extrem de urgentă.

Aceste probleme sunt adâncite și de o permanentă excludere a unor profesioniști din procesul de elaborare a proiectelor de amenajare a spațiului public: sociologi, peisagiști, dendrologi, ecologi, antropologi, ingineri de trafic, etc. - amenajarea cadrului urban fiind în prezent apanajul unui număr restrâns de de profesii. Înlăturarea celorlalți profesioniști din procesul de elaborare a spațiului public pornește chiar de la cerințele exprimate în caietele de sarcini ale licitațiilor organizate de administrația publică pentru proiectarea și implementarea amenajărilor din mediului urban. Rezultatul lipsei unei viziuni interdisciplinare cu privire la amenajarea peisajului urban este evident pretutindeni. Deprecierea vegetației este numai un exemplu în acest sens. Acestuia i se mai adaugă multe altele, precum alegerea neinspirată de materiale, culori, texturi, inadecvarea unor elementele în raport cu spațiul adiacent, simbolistica îndoielnică a unor obiecte inserate în spațiul public sau lipsa unui concept general pentru fluxurile de deplasare. Acestea sunt mult mai vizibile pentru publicul larg față de agresiunea continuă suportată de efectivul vegetal al orașului. Defrișările masive, tăierile necorespunzător realizate, intervențiile agresive de la nivelul rădăcinilor plantelor și inserarea unor specii nepotrivite contribuie la deprecierea calității spațiului public şi a mediului de viaţă în oraşe. Aceste acțiuni nu au întotdeauna un efect imediat sau un impact vizual puternic, motiv pentru care nu sunt percepute ca o problemă reală de către locuitorii oraşelor noastre. 

29 ianuarie 2015

Arad

Alternativa Civică

prin Sebastian Bulumac (președinte)

Asociația PRO URBE Arad

prin Arh. Alexandru Nagy-Vizitiu (președinte)

Mișcarea Arădeană

prin Claudiu Cristea (președinte)

Grupul civic Respiră Verde

prin Bandean Eugen (coordonator)

Galeria Oldart

prin Laurentiu Constantin Cladovan (coordonator)

Centrul pentru Studii și Inițiativă Civică

Doru Neacșu (președinte)

Asociația "Miloș Cristea"

Adela Cristea (reprezentant)

București

Grupul de inițiativă civică “Lacul Tei”

prin Aimee Bugner și Silvia Cruceanu (reprezentanți)

Grupul de inițiativă civică "Tudor Vladimirescu"

prin Marin Militaru (reprezentant)

Grupul de iniţiativă civică “Cetăţean Sector 3”
prin Tiberiu Poparad şi Anda Dobrescu (reprezentanţi)
 (aderat la 6 februarie 2015)

Grupul de iniţiativă civică “Prietenii Parcului IOR”
prin Răzvan Vastea şi Eduard Dumitrache (reprezentanţi)
(aderat la 17 februarie 2015)

Grupul de iniţiativă “Politehnicii”
prin Răzvan Daba (reprezentant)
(aderat la 17 februarie 2015)

Asociația Peisagiștilor din România - AsoP, Filiala Teritorială Bucureşti - Ilfov 
prin Președinte Diana Culescu
(aderat la 17 februarie 2015)

Cluj

Grupul de inițiativă Federația Parcul Feroviarilor

prin Szakáts István (membru)

Asociaţia Peisagiştilor din România - Asop, Filiala Teritorială Nord - Vest
prin Preşedinte Păuniţa Iuliana Boancă
(aderat la 17 februarie 2015)

Iași

Grupul de inițiativă civică “Iașul iubește teii”

prin Alexandrina Dinga (reprezentant)

Grupul academic “www.impotriva.blogspot.co.uk”

prin drd. Dinu Gabriel Munteanu (fondator)

Asociația Dendro-Ornamentală “Anastasie Fătu” Iași

prin ing. dr. Ionel Lupu (președinte)

Târgu Mureș

Grupul Ecocivic “Opriți masacrul verde”

prin Lampa Levente (reprezentant)

Asociaţia Rhododendron
prin Szakacs Laszlo (preşedinte)
(aderat la 18 februarie 2015)

Timişoara

Asociația Peisagiștilor din România - AsoP, Filiala Teritorială Vest

prin Președinte Andrei Condoroș

Organizații care susțin Declarația

Subscrisele organizații, nonguvernamentale, pentru protecția mediului își declară susținerea expresă pentru prezenta declarație: 

Asociația BIOSILVA

prin Președinte Florin Grădinaru

Asociația Greenitiative

prin Director Felicia Ienculescu-Popovici

Asociația Kogayon

prin Președinte Florin Stoican

Asociația Mai Bine

prin Președinte Executiv Anca Elena Gheorghică

Asociația Natura Transilvaniei

prin Președinte Mihai Constantinescu

Asociația pentru Dezvoltare Comunitară Durabilă ALUTUS

prin Președinte Cătălin Nicolae Lazăr

Asociația pentru Dezvoltare Durabila Dunărea de jos Călărași

prin Președinte Vasilica Puran

Asociația Salvați Dunărea și Delta

prin Președinte Liviu Mihaiu

Centrul de Resurse pentru Participare Publică

prin Director executiv Oana Preda

Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis

prin Președinte Costel Popa

Fundația Eco-Civica

prin Președinte Nicolae Rădulescu-Dobrogea

Fundația TERRA Mileniul III

prin Președinte Lavinia Andrei

WWF Danube Carpathian Programme Romania

prin Director Magor Csibi

Fundația AltArt

prin președinte Szakáts István

Asociația Peisagiștilor din România (AsoP)

prin Președinte Alexandru Ciobotă

Fundaţia Pro Patrimonio
prin Vicepreşedinte Şerban Sturdza
 (aderat la 9 februarie 2015)

Asociaţia Arhiterra
 prin Preşedinte Raluca Munteanu
(aderat la 9 februarie 2015)

Asociaţia Ecostuff Romania
 prin Preşedinte Radu Rusu
(aderat la 11 februarie 2015)

Asociaţia ActiveWatch
prin Preşedinte Mircea Toma
(aderat la 17 februarie 2015)

Asociaţia Miliţia Spirituală
prin Secretar general Doina Vella
(aderat la 17 februarie 2015)

Asociaţia Salvaţi Bucureştiul
prin Preşedinte Nicuşor Dan
(aderat la 19 februarie 2015

________________

Constituţia României, articolul 35 (“dreptul la un mediu sănătos”): (1) Statul recunoaşte dreptul oricărei

persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic. (2) Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept. (3) Persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja şi a

ameliora mediul înconjurător.

Poziție publică a Asociației Peisagiștilor din România-AsoP, Filiala Teritorială Vest privind proiectul - "Regenerarea urbană zona Enescu – Palatul de Justiţie din municipiul Arad"

 

 

 

Către,
PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ARAD
AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI ARAD
COMISARIATUL JUDEȚEAN AL GĂRZII DE MEDIU ARAD

 

Spre știința,
MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE
AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI

 

          Asociația Peisagiștilor din România-AsoP, Filiala Teritorială Vest îşi exprimă public dezacordul cu privire la inițiativa Primăriei Municipiului Arad de a elabora studiul de fezabilitate - Regenerarea urbană zona Enescu – Palatul de Justiţie din municipiul Arad - considerând că întreg demersul prin tema de proiectare încalcă flagrant reglementările existente la nivel internaţional şi european în domeniul protecţiei şi managementului patrimoniului natural şi cultural şi de amenajare a teritoriului, şi care sunt ratificate şi transpuse în legislaţia naţională.

 

          Considerăm că dreptul constituţional al cetăţenilor - la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic - este pe cale sa fie încălcat, iar acţiunea autorităţilor în acest sens, cu atribuţii specifice de a proteja şi a ameliora mediul înconjurător, condamnabilă. Intenţia autorităţilor nu a fost comunicată transparent societăţii civile şi prin urmare, posibilitatea acestora de a exprima un punct de vedere pertinent cu privire la forma şi necesitatea acestei investiţii, a fost limitată.

 

          Viziunea de a pune sub semnul întrebării integritatea unuia dintre parcurile simbol din municipiul Arad, a unui fond dendrologic valoros şi în definitiv a unui spaţiu public de agrement, este totalmente greşită, raportand-o strict la politica actuală a Comisiei Europene, care propune soluţii pentru protejarea și ameliorarea capitalului natural al Europei prin intermediul unei noi strategii – Infrastructuri ecologice (en.Green Infrastructures) (CE, Bruxelles, 6 mai 2013) şi care are la bază Foaia de parcurs a UE privind eficiența din punctul de vedere al utilizării resurselor și Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2020.

 

          De asemenea, intervențiile solicitate prin tema de proiectare interferează și cu recomandările Convenției Europene a Peisajului, act ratificat de România în anul 2002, (prin Legea nr. 451/8 iulie 2002, text publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 536 din 23/07/2002) prin nerespectarea prevederilor generale „de conservare şi menținere a aspectelor semnificative sau caracteristice ale unui peisaj, justificate prin valoarea sa patrimonială derivată din configurația naturală şi/sau de intervenția umană” (Cap.I, Art.1., par.d.).

Astfel, parcul Eminescu este unul dintre cele mai vechi amenajări peisagere ale Aradului, alături de parcul Copiilor, ambele reprezentând locuri de memorie ale comunității, cu o mare valoare patrimonială. Poziționarea lor adiacentă instituțiilor de cultură găzduite de Palatul Cultural, precum și în vecinătatea colegiilor naționale și a falezei râului Mureș, sprijină și susține o importantă zonă de educație și de socializare a orașului.

 

          Prin prevederile temei de proiectare de la punctul 2. OBIECTUL CONTRACTULUI INVESTIȚIEI, respectiv paragraful: „-asigurarea spaţiilor de parcare la nivelul solului pe amplasamentul actual al Parcului Eminescu si amenajarea la nivelul 1 al acesteia a unei zone destinată promenadei şi respectiv petrecerii timpului liber, prin amenajarea de zone verzi, alei pietonale şi spaţii specifice unor astfel de activităţi. Cota nivelului 1 se solicită a fi pe cât posibil la nivelul cotei digului;” Primăria Municipiului Arad încalcă grav articolul nr. 71, paragraful (1) din Ordonanța de urgență nr. 114/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, respectiv: „Art. 71. - (1) - Schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi şi/sau prevăzute ca atare în documentaţiile de urbanism, reducerea suprafeţelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora„, dar și a articolul nr. 96 , paragraful (2), punctul 11 „obligaţia autorităţilor publice locale de a nu schimba destinaţia terenurilor amenajate ca spaţii verzi şi/sau prevăzute ca atare în documentaţiile de urbanism, de a nu reduce suprafeţele acestora ori obligaţia de a nu le strămuta;".
          Mai mult paragraful 3, subpunctul CONSTRUCŢIA de la punctul 2.1. PASAJUL SUBTERAN ȘI PARCAREA AMENAJATĂ LA NIVELUL SOLULUI, cu următorul conținut: „La proiectarea şi dimensionarea planşeului din beton armat se va ţine cont de faptul că se doreşte ca acesta sa poată susţine greutatea provenită din asternerea unui strat de 1 (un) metru de pământ necesar amenajării la nivelul 1 a unor zone verzi cu gazon şi pomi ornamentali, respectiv greutatea provenită din amenajarea de alei pietonale, zone de promenadă şi/sau relaxare, spaţii destinate copiilor, etc.”  elucidează intenția propusă prin tema de proiectare a administrației arădene. Astfel într-un strat de grosime de 1 m pământ nu se vor putea dezvolta decât arbori de talie mică, care nu pot substitui funcția ecologică a arborilor existenți în prezent.

          Fondul dendrologic al parcului compus din aproximativ 400 de exemplare amplasate pe o suprafață de cca 2 ha, cuprinde specii din biodiversitatea locală, precum:  arțar (Acer sp.), stejar (Quercus sp.), tei (Tilia sp.) dintre care unii cu vârsta de peste 150 de ani. Din evaluăriile specialiștilor în cadastru verde, masivul reprezintă un ecosistem important al orașului, după cum arată studiul „Proiectare, Reproiectare zone verzi și de agrement din municipiul Arad”, din anul 2002 a cărui beneficiar este Primăria Municipiului Arad. Dintre beneficiile vegetației mature a parcului Eminescu trebuie menţionată - influența benefică asupra microclimatului - prin faptul că pe timpul verii, temperatura scade cu aproximativ 3-4 grade sub coroana acestor arbori, mai ales în mediul agresiv şi poluat al oraşului.
          Un alt aport important al arborilor este asigurarea circuitului apei în natură și susținerea infiltrației apelor meteorice în sol. Soluția de a eleva parcul, aduce după sine ridicarea costurilor de colectare și epurare a apelor meteorice și nu numai, dar și costuri suplimentare pentru irigarea spațiilor verzi propuse prin noua soluție tehnică.
          Conform literaturii de specialitate din domeniu, considerând speciile tei, frasin, stejar şi castan, cu un indice apreciat de densitate a coroanei de 1,0, putem estima impactul negativ pe care intervenţia urbană mai sus menţionată o poate avea asupra mediului ambient. Spre exemplu numai teiul (Tilia sp.), la vârsta de 50 de ani, manifestă o creştere activă, realizează anual un număr de peste 300.000 de frunze, care însumează o suprafaţă verde de aproximativ 600 de metri pătraţi. Teiul, ca specie de talie medie într-o zi de vară poate: filtra 4.000-5.000 de metri cubi de aer, consumă aproximativ 9 kilograme de dioxid de carbon şi produce 6-7 kilograme de oxigen. Aceste date au fost extrase din sursele: International Society of Arboriculture, 1998, 2004, actualizat in iulie 2005 și Ionel Lupu, inginer doctor, reprezentant al Asociaţiei Dendro-Ornamentale "Anastasie Fătu" Iaşi.

 

          Nu în ultimul rând, în calitate de reprezentanți pe plan național a profesiei de peisagist considerăm declarațiile doamnei „arhitect peisagist” Marcela Nicșanu lipsite de profesionalism, argumentele aduse în favoarea investiției prin exemple relative de genul „a arunca o privire în alte țări”, sunt regretabile şi nu fac cinste profesiei. Solicităm prin urmare doamnei Marcela Nicșanu exemplificarea concretă, de intervenții similiare pentru exemplul de față, păstrând bineînţeles proporţiile. Promovarea soluțiilor de împrumut fără a se ține cont de contextul cultural al urbei și biodiversitatea locală, precum și înfrumusețarea vegetală a parcurilor prin cromatică și textură nu le considerăm suficiente și fezabile pentru intervenții responsabile în peisaj și mai mult fără a lua în considerarea aspectele ecologice și cele culturale ale fondului vegetal.

           Astfel, având în vedere conținutul temei de proiectare, coroborată cu declarația doamnei Marcela Nicșanu se ridică întrebarea: cum poate fi amenajată o parcare pe amplasamentul Parcului Eminescu, fără a afecta arborii maturi ai acestuia (a căror rădăcină uneori poate ajunge la mai mult de 10 m adâncime), păstrând intactă integritatea parcului? Este limpede că toată vegetația existentă în parcul Eminescu urmează a fi defrișată!

 

          Luând în considerare argumentele exprimate, Asociația Peisagiștilor din România-AsoP, Filiala Teritorială Vest solicită Primăriei Municipiului Arad anularea licitației, având în vedere că tema de proiectare încalcă grav Ordonanța de Urgență nr. 114/2007 pentru modificarea si completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, instituțiilor de avizare - Agenția pentru Protecția Mediului Arad - neacordarea avizului de mediu, respectiv - Comisariatul Județean al Gărzii de Mediu Arad, monitorizarea demersului. Solicităm totodată instituțiilor naționale guvernamentale - Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Agenția Națională pentru Protecția Mediului, prin birourile de control - urmărirea modul în care legislația este respectată în teritoriu.   

 

Asociația Peisagiștilor din România-AsoP, Filiala Teritorială Vest se alătură astfel demersului societății civile arădene „Salvați Parcul Eminescu”, prin care se dorește oprirea acestei intervenții, considerate a fi un  „masacru” ecologic și cultural.

 

Cu respect,

Consiliul Director,
Asociaţia Peisagiştilor din România – AsoP, Filiala Teritorială Vest:

 

Președinte, ing.peis. Andrei CONDOROȘ,
Vicepreședinte, ing.peis. Raluca RUSU,
Membru, ing.peis. Alexandru CIOBOTĂ,
Membru, ing.peis. Paula SIMION POP,
Secretar, ing.peis. Rebecca BEDELEAN.

Timișoara, 10 Ianuarie 2015